Imperturbabilul discurs al lui Klaus Iohannis de la malul mării

Constanța. Malul mării. La sărbătoarea marinei, Iohannis ține un discurs în cadrul festivităților oficiale. Președintele este înconjurat de un public numeros și este flancat de militari americani.

Discursul președintelui decurge liniștit, fiind plicticos și searbăd în nota cu care ne-a obișnuit. Deodată o furtună violentă cu tunete și trăsnete produce oarece panică în mulțime, iar un militar american este aruncat în mare de o rafală de vânt.

Imperturbabil, Iohannis își continuă discursul.

După trecerea furtunii, militarul căzut în mare este înlocuit, iar publicul asistă mai departe la discursul președintelui.

Din largul mării se apropie un vas de pirați, în fruntea cărora se află chiar Vladimir Putin. Vasul acostează lângă tribuna președintelui, iar câțiva pirați coboară pe mal și răpesc niște militari americani. Apoi se fac nevăzuți în zarea nemărginită a mării.

Imperturbabil, Klaus își continuă discursul.

Din adâncurile spațiului cosmic, un meteorit se apropie amenințător de Pământ și de festivitățile de la malul mării. Meteoritul cade cu un zgomot teribil în mare, stârnind un val uriaș care ia cu el încă câțiva militari americani.

Imperturbabil, președintele își continuă discursul.

După trecerea cataclismului cosmic, publicul își reia locul la festivități, iar militarii americani căzuți la datorie sunt înlocuiți.

De festivități se apropie Dincă cu butoiul; ia câte un militar american și-l arde în butoi.

Imperturbabil, Iohannis își continuă discursul.

Monstrul din Caracal este prins și dus la Dunăre să arate unde a aruncat trupurile americanilor.

Unul din militarii americani iese din rând și-i spune președintelui că el, deși nu înțelege românește, este profund impresionat de discursul său și-l roagă frumos să-i dea voie să leșine. Președintele își întrerupe discursul și-i da permisiunea militarului american să leșine. Apoi, imperturbabil, își continuă discursul.

Alex Hatta

Reclame

LOVE STORY – Tăricelo și Pontela

Scena înfățișează sala Parlamentului. Tăricelo e jos între scaune, iar Pontela e la balcon ținând o scară de mătase în mâini.

Tăricelo:

Oh, Pontela ! De la alegeri

După tine și-ale tale procente

Sunt nebun ! Nu mai voi petreceri,

Nu mai voi guvern, doar ale tale talente !

.

Pontela:

Ah, Tăricelo ! In ale tale vorbe dragi

Sincer m-aș încrede, liberale…

Da’ te știu cu Veorica în nădragi

Și la mierea guvernării ții, imorale !

.

Tăricelo:

Imoral ? Eu ? Ah, tu nici nu știi

Cât țin eu la tine – guvernarea ducă-se-n pustii !

Te vreau lângă mine, credincioasă…

Președinte să mă susții cu limba scoasă !

.

Pontela:

Cu limba scoasă ? Ha ! Mă faci

Să râd… Și cum ai vrea, fanfaron dobitoc,

Președinte să te votez aici,

Când n-ai procente nici de-o scară de la bloc ?

.

Tăricelo:

Vai, Pontela, râzi de mine…

O, tu nici nu știi, ingrato !,

Câte-aș face pentru tine…

Te bag la guvernare, te fac ministru, parașuto !

.

Pontela:

La guvernare ? Hm, n-ar fi rău,

Că mierea guvernării vreau să simt neapărat.

Hai, prinde scara și urcă, zău

C-o punem de-o alianță imediat !

Alex Hatta