LOVE STORY – Tăricelo și Pontela

Scena înfățișează sala Parlamentului. Tăricelo e jos între scaune, iar Pontela e la balcon ținând o scară de mătase în mâini.

Tăricelo:

Oh, Pontela ! De la alegeri

După tine și-ale tale procente

Sunt nebun ! Nu mai voi petreceri,

Nu mai voi guvern, doar ale tale talente !

.

Pontela:

Ah, Tăricelo ! In ale tale vorbe dragi

Sincer m-aș încrede, liberale…

Da’ te știu cu Veorica în nădragi

Și la mierea guvernării ții, imorale !

.

Tăricelo:

Imoral ? Eu ? Ah, tu nici nu știi

Cât țin eu la tine – guvernarea ducă-se-n pustii !

Te vreau lângă mine, credincioasă…

Președinte să mă susții cu limba scoasă !

.

Pontela:

Cu limba scoasă ? Ha ! Mă faci

Să râd… Și cum ai vrea, fanfaron dobitoc,

Președinte să te votez aici,

Când n-ai procente nici de-o scară de la bloc ?

.

Tăricelo:

Vai, Pontela, râzi de mine…

O, tu nici nu știi, ingrato !,

Câte-aș face pentru tine…

Te bag la guvernare, te fac ministru, parașuto !

.

Pontela:

La guvernare ? Hm, n-ar fi rău,

Că mierea guvernării vreau să simt neapărat.

Hai, prinde scara și urcă, zău

C-o punem de-o alianță imediat !

Alex Hatta

Reclame

DOSARELE MATRICHIX – Exploratorii Dan Barnix și Mihai Goțix sosesc pe planeta Amukuku

Prăbușirea pe planeta din curtea spitalului de psihiatrie a fost destul de dură și zguduitoare, însă nu îndeajuns încât să-l trezească pe Mihai Goțix din somn, așa că Dan Barnix trebui să-l scuture zdravăn ca să-l readucă în simțiri.

.- Scoală, urs bătrân, că ne-am prăbușit ! urlă la el Barnix.

.- Ce e, șefu’ ? A început ședința în Parlament ? Votez contra ! Mă opun ! Jos ciuma roșie ! strigă Goțix tresărind și ridicând mâna ca la vot.

.- Votezi pe mă-ta, caraghiosule ! Nu mai ești, Goțilă, în Parlament să tragi la anghioase după ce noaptea te îmbeți ca porcu’. Ne-am prăbușit pe o planetă… Deschide hubloul și vezi unde naiba suntem !

Goțix își revine cu greu la realitate; privește tâmp la Dan Barnix și nu-i vine să creadă că nu mai e în Parlament. Privește apoi în stânga și vede hubloul; încearcă să-l deschidă, însă își dă seama ca e îmbrăcat încă cu cămașa de forță după parangheliile pe care le făcuse la Vama Bătrână de pe planeta Marte.

.- Șefu’, îmi mai slăbești un pic legăturile la cămașă, că nu pot deschide geamul… se milogi Goțix.

.- Mânca-te-ar gaia spațială, Goțărilă ! Că m-a pus forța negativă a universului întunecat să mă încurc cu-n derbedeu bețivan ca tine, spuse Dan Barnix necăjit, apoi îi mai slăbi din legături.

Mihai Goțix deschide hubloul și vede peisajul din curtea spitalului de psihiatrie – un parc cu multe bănci unde nebunii se odihneau la umbră.

.- Șefu’, ce planetă ciudată ! Băștinașii seamană cu noi, da’ au niște mutre de zici că-s parlamentari cu toții… se mira Goțix.

.- Ia vezi, atmosfera e respirabilă ? îl îndemnă Dan Barnix.

Mihai Goțix scoate capul prin hublou, însă chiar în acel moment un nebun îl prinde de urechi și începe să i le răsucească.

.- Auuu !… E respirabilă, șefu’ ! Da’ pișcă al dracu’ la urechi… se plânse Gotix.

.- Pișcă pe naiba ! E un baștinaș care te-a salutat în modul lor tradițional. Salută-l și tu, Gorțosule !

Goțix îl prinde pe nebun de urechi și dă să i le răsucească. Nebunul se dă câțiva pași înapoi, urlând ca din gură de șarpe. Goțix urlă și el, lucru care produce multă agitație printre nebunii din curtea spitalului, căci Mihai Goțix avea plămâni puternici.

.- Băștinașule, ce planetă e asta ? îl intreabă Goțix pe nebunul pe care tocmai îl salutase tradițional.

.- Amu… cucu… îngână nebunul.

.- Amukuku ? se miră Goțix. Auzi, șefu’, suntem pe planeta Amukuku…

.- Amukuku ? se miră și Dan Barnix. N-am mai auzit de planeta asta… Hai să ieșim din navetă și să discutăm cu el.

Cei doi bravi exploratori interstelari ies din navetă și se apropie de nebun.

.- Amukuku ai spus, nene băștinaș ? îl chestionă Goțix.

.- Amu… cucu… o zburat… s-a dus… Cât e ceasul ? îngană întrebător nebunul.

Exploratorii se privesc uimiți.

.- Goțică, cât indică ceasul nostru de bord ? îl intrebă Barnix.

Gotix băgă mâna prin hublou și scoase un ceas cu cuc.

.- Nu pot să-mi dau seama, șefu ! spuse Goțix. Acele se învârtesc întruna, iar cucul nu vrea să iasă să dea ora exactă.

.- Ah ! suspina Barnix. Prăbușirea asta ne-a dat toată aparatura de bord peste cap…

Barnix îl prinse de mană pe nebun și-i spuse;

.- Nene băștinașule, noi venim de pe planeta Pământ. Venim cu intenții pașnice. Suntem exploratori spațiali și ne așteptam să ne felicitați, să ne spuneți un „Bravo, băieți !”… Căci e prima dată când civilizațiile noastre se întâlnesc…

.- Bravo ! Bravo ! Bravo ! urlă nebunul.

Cei doi exploratori îl privesc satisfăcuți. De ei se apropie un alt băștinaș, probabil atras de gălăgie. E îmbrăcat într-un halat alb și ține în mâini niște legături. E înalt și solid, iar la buzunarul de la piept poartă un ecuson.

.- Ce-i cu domniile voastre aici ? îi întreabă băștinașul nou sosit pe exploratorii noștri.

.- Noi, domnule băștinaș, i se adresă Dan Barnix, venim de pe Pământ. Suntem exploaratori ai spațiului cosmic. Ne așteptam să ne felicitați, să ne spuneți „Bravo, băieți !”, să ne faceți cetățeni de onoare…

.- Aha ! spuse băștinașul cu halat alb. Am înțeles. Veniți cu mine.

Exploratorii îl urmează bucuroși pe băștinaș prin parc, apoi intră toți trei în clădirea spitalului. Băștinașul îi conduce prin niște culoare slab luminate de la subsol, apoi deschide o ușă masiva de fier.

.- Intrați, vă așteaptă comitetul de primire ! îi îndemnă băștinașul.

Mihai Goțix și Dan Barnix intră bucuroși. E o sală mare, fără ferestre și cu pereții capitonați cu burete. In urma lor băștinașul cu halat alb a încuiat ușa.

.- Hei, ce-i asta ? strigă Dan Barnix dând cu pumnii în ușă. Ce faceți, primitivilor ? Asta-i primire ?

.- Șefu’, il bătu pe umăr Gotix, nu te supara pe mine… știi unde suntem ?

.- Unde, Goțilă ?

.- Intr-o casă de nebuni, șefu !

Alex Hatta

SFÂNTUL ILIE de la SCULĂRIE – Ce e bine și ce nu e bine să faci în această zi

Sfântul Ilie de la Sculărie a trăit pe vremea când Adrian Păunescu conducea Cenaclul Flacăra, unde tinerii frumoși și liberi din vremea aceea se adunau să-l asculte pe Mircea Baniciu. Intr-o zi s-a pornit o furtună așa de grozavă încât unul dintre tefeleii cenacliști a urlat cât l-a ținut gura, arătând cu degetul către Adrian Păunescu: „Bă, ăsta nu-i Ilie de la Sculărie ?”

Nu mult după acest teribil incident cenaclul s-a desființat, căci mai marii partidului unic au hotărât să-l trimită pe Adrian Păunescu într-un schimb de experiență culturală la papa de la Roma, ocazie cu care sfântul Ilie de la Scularie s-a întâlnit tocmai cu regina Angliei, venită acolo să se spovedească la papă de păcatele amoroase extraconjugale ale zurbagiului ei prinț Charles.

Tradiția populară ne spune că sfântul Ilie de la Scularie aduce ploaia și apa caldă în calorifere, precum și că trăznește toți bizonii din trafic în această zi cu leviere șterpelite de la intreprinderea unde lucrează dumnealui.

In rai, sfantul Ilie de la Scularie se plimbă pe nori, fulgeră și trăznește cu câte o scatoalcă după ceafă pe dracii de îngerași care nu stau cuminți la cor și spun bancuri porcoase.

Tot tradiția populară ne spune că în ajunul sărbătorii de sfântul Ilie de la Scularie, fetele virgine umblă noaptea prin cluburi și baruri de fițe, se dezbracă și se tăvălesc goale pe mese, pentru spor și belsug în agricultură, iar dimneața se îmbracă și se duc acasă la soții ori amanții lor.

Un alt obicei este acela de a se culege dimineata pe rouă plante tămăduitoare, de regulă canabis, care apoi se usucă și se fărmitează, iar tinerii le fumează la Vama Veche sau pe la mitingurile din fața Guvernului.

Se spune că dracii se ascund mai ales pe la Guvern și Parlament, așa că nu e bine să vă adapostiți acolo pe furtună populară, când oamenii ies furioși în stradă că li s-au tăiat salariile și pensiile, că sfântul Ilie de la Sculărie taman acolo are obiceiul să dea cu trăznetele lui.

Sărbătoarea lui Ilie de la Sculărie este de asemenea și a acelora care sunt cam aerieni și obișnuiesc să vadă cai verzi pe pereți; de aceea aceasta zi este sărbătoarea astronauților români, pe lângă toți sculerii-matrițeri și strungarii din intreprinderi și uzine care acuma nu mai sunt, că erau numa niște mormane de fier vechi, după cum a spus Petre Roman, și trebuiau desființate ca să aducem marfă din import.

Alex Hatta