MOMENTUL HIPERBOLIC – Reconstituirea

Reconstituirea crimelor lui Dincă, monstrul din Caracal, a început prost pentru anchetatori, căci sătenii din Dobrosloveni, satul de origine al Alexandrei – ultima victimă a criminalului în serie -, erau cât pe ce să-l linșeze pe Dincă.

Lucrurile n-au decurs mai bine nici pe parcurs, adeverind una din legile lui Murphy care spune că ce începe prost, contiuă și mai prost.

Apoi, n-a reieșit prea clar din imaginile televizate cum și-a ucis Dincă fetele răpite. Am văzut însă cu toții imensul manechin albastru care o reprezenta pe Alexandra, manechin ce-l putea reprezenta mai degrabă pe Goliat, uriașul biblic, nicidecum o biată fetiță plăpândă. Dincă se chinuia sa-l care și să-l vâre în butoi, deși e un tip zdravăn. O reconstituire în bătaie de joc.

Cu așa reconstituire nu-i de mirare cum a mers ancheta până acum: o bâjbâială continuă de două luni încoace.

La finalul reconstituirii am observat că din butoi ieșea fum alb. S-o fi ales cumva noul „papă” la DIICOT ?

Alex Hatta

Reclame

CUM SĂ DEVII OBSEDAT – Ghid practic de psihologie aplicată

Am cunoscut în București un individ obsedat de ideea că este urmărit. Intrasem într-un fast food și, cu tava încărcată de farfurii, căutam un loc la o masă. In fundul sălii am descoperit un consumator care ședea singur. M-am apropiat:

— Imi permiteți să iau loc la masa dumneavoastră ?

Individul și-a ridicat ochii din farfurie și m-a măsurat îndelung. Simțeam că mă frige. Supa. Imi făcu semn din cap. Am avut certa impresie că nu e deloc încântat de vecinătatea mea.

— Ești de la DNA ?

Incepusem să mestec, așa că am dat din cap în semn că nu.

— De la SRI ?

Același semn.

— De la ANAF ?

Nu, nu eram nici de la ANAF.

I-am explicat, printre înghițituri, că eram din Ardeal și venisem anume să văd cum trăiesc bucureștenii. Nu părea pe deplin convins. Totuși își dădu drumul la limbă.

— Domnule, aici nu te lasă nici masa s-o iei în liniște ! Inchipuiește-ți că anul trecut am făcut pușcărie numai pentru că aveam un Logan exact același tip și aceeași culoare cu acela care-l călcase pe un tip de la Procuratură… Din fericire, după o lună s-au lămurit că mai există în România o mașina la fel ca a mea. După ce-am ieșit din pușcărie, proprietarul casei unde locuiesc cu chirie a cerut să fiu pus sub observație pentru că era convins că învârtesc afaceri cu droguri. M-au chemat de câteva ori la DIICOT, apoi s-au plictisit și mi-au dat drumul. Dar mi-au atras atenția să rămân clean.

Și am rămas curat, dar – după un timp -, am văzut că se ține un tip după mine. Intr-o zi m-am înfuriat și l-am luat de guler. Era de la Moravuri. Mi-a arătat o fotografie: un proxenet, un tip tuciuriu cu mustață mare, neagră…

Cel din fața mea era roșcovan, cu pistrui și o chelie avansată.

— Ești țăcănit ? Ăsta seamănă cu mine ?

Ce-are-a-face, mi-a zis. Puteai să-ți pui mustață falsă și să te dai pe obraz cu vax. S-au mai văzut cazuri. Dar m-a lăsat în pace. In alta zi eram la hypermarket, când m-am simțit bătut pe umăr. Era un băiat bine clădit. Să-ți văd pantofii, mi-a zis. Dar ce-ai cu ei ? am întrebat. Se fură de la un timp pantofi la noi. Era detectivul magazinului. I-am arătat pantofii. S-a dus fără măcar să-și ceară scuze. Lepra.

Săptămâna trecută, tocmai coboram din metrou când doi haidamaci s-au aruncat asupra mea și mi-au pus cătușele. Ține-ți pliscul, dacă nu vrei să te tăbăcim ! mi-au strigat și m-au scos din stație, după care m-au aruncat într-o dubă. Abia la poliție am aflat că fusesem identificat la o manifestație #rezist. Când au văzut că singura mea legătura cu numita organizație e rezistența de boiler pe care tocmai o cumpărasem din piață, m-au lăsat să plec.

Așa că vezi, frățioare, sunt om pățit…

hqdefault

Nu știam dacă trebuie să zâmbesc amuzat de încurcăturile comeseanului meu sau, mai curând, să afișez o mina gravă ca să-i câștig simpatia și încrederea. Tocmai atacasem salata orientală când am simțit că cineva mă bate pe umăr. Am ridicat privirea. Lângă mine răsărise un tip sportiv îmbrăcat cu o scurtă neagră.

— Am să vă rog, după ce terminați salata, să veniți puțin cu mine…

Intr-un elan reflex, eram gata să-l întreb cine e și ce vrea, dar am zărit sub jacheta desfăcută, prinse la centură, o pereche de cătușe nichelate, de care băieții ăștia nu se despart niciodată. Am dat din cap, mi-am terminat salata, mi-am salutat vecinul de masă urându-i mai mult noroc în viitor, și am luat-o spre ieșire unde, într-adevăr, mă aștepta sportivul.

— Nu e nevoie să-mi puneți niciun fel de întrebări. Veți primi toate informațiile chiar aici, după colț…

După colț era postul de poliție. Acolo, agentul de serviciu îmi spuse fără agresivitate:

— Să nu faceți niciun fel de declarații până nu va fi de față avocatul dvs.

I-am mulțumit pentru sfat. Am fost introdus la ofițerul de serviciu. După ce i-am arătat actul de identitate, după ce s-a informat la hotelul unde locuiam și după ce-a mai dat un telefon unde i s-a confirmat identitatea mea, mi-a restituit actele și mi-a spus plin de bunăvoință:

— Puteți pleca și… sejur plăcut !

— Mulțumesc. Și totuși, poate aveți amabilitatea să-mi spuneți de ce m-ați reținut ?

— Cum, n-ați înțeles ? Agentul nostru v-a văzut luând masa cu un individ pus sub urmărire.

Adaptare după Eduard Jurist, Obsesia

SEZONUL URAGANELOR – Ravagii în administrație și pe scena politică

Anotimpul uraganelor a început cu Dorian, un ciclon tropical care afectează în prezent Bahamas și sud-estul Statelor Unite. Deși a mai scăzut în intensitate, pericolul pierderilor de vieți omenești și distrugerilor rămâne ridicat.

Uraganele n-au ocolit nici Romania în această vară. Prăpădul provocat de furtuna „Dincă”, un uragan cum n-a mai cunoscut niciodată țara noastră, a dus la spulberarea principalelor capete din poliție, parchet, DIICOT, STS și chiar a ministrului de interne. Și lista victimelor rămâne încă deschisă…

Uraganul Dincă a scos la iveală un fenomen îngrijorător pentru societatea românească: mafiotizarea poliției și adminstrației locale și centrale. Interlopi, șefi de clanuri își numesc șefi în poliție și-și aleg politicieni în funcții publice, locale și centrale, spre a le proteja interesele.

In Italia, Mafiei i-au trebuit câteva sute de ani pentru a se infiltra în structurile statului și a-l controla. In Romania, în 30 de ani Mafia a ajuns stăpâna statului, iar politicienii și șefii instituțiilor de forță  – marionetele ei. E un record care ar face invidioasă orice mafie din lume.

Sezonul uraganelor a început devreme anul acesta pe scena politică românească. Urgiile au lovit năprasnic încă de la alegerile europarlamentare din primăvară, când l-au spulberat de la putere pe Dragnea și l-au înghesuit la Mititica, au măturat de la Bruxelles  partidul ALDE și l-au băgat la apă până a ajuns un partid de buzunar.

Stihiile au avut însă cel mai devastator efect pentru PSD, căruia i-au înjumătățit procentele și-au lăsat în urma lor la conducerea partidului pe sinistrata Dăncilă, o ființă incapabilă să înțeleagă cauzele și efectele profunde ale dezastrului, precum și neputincioasă în a limita consecințele ravagiilor și a repune partidul pe linia de plutire.

O furtuna groaznică l-a lovit de curând și pe Tăriceanu, aruncându-l cât colo de pe scaunul de președinte al Senatului și scoțându-i partidul de la guvernare. Jalnica bărcuță ALDE, pe cale să se scufunde definitiv, este părăsită rând pe rând de toți șobolanii avizi de funcții publice și contracte bănoase cu statul, iar alianța struțo-cămilească de pe băncile opoziției cu partidulețul lui Ponta nu pare atât de solidă încât să tragă bărcuța ALDE la mal.

Analiștii politici prevăd că sezonul uraganelor nu se va încheia prea devreme în această toamnă, prelungindu-se până-n timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie. Candidați falnici, săltați în top de sondaje măsluite la comanda celor care le plătesc, vor fi spulberați și aruncați la lada de gunoi a politicii ori în ograda dinozaurilor fără rost peste care se va așterne iremediabil colbul uitării…

Se pare că până la urmă e totuși ceva adevarat cu așa-zisa încălzire globală, căci parcă niciodată fenomenele extreme n-au fosta așa răvășitoare pentru societatea românească și clasa ei politică.

Alex Hatta